Prima paginaArticoleMass-media, marketing-ul si publicitatea in timpul pandemiei covid-19

Mass-media, marketing-ul si publicitatea in timpul pandemiei COVID-19

In aceste vremuri fara precedent, mass-media, marketingul si publicitatea au primit oportunitatea de a deveni, mai mult decat oricand, un izvor crucial al informatiei si instructiei oamenilor, luand in considerare faptul ca o buna parte din ei sunt speriati si simt nevoia sa fie cat mai ancorati la noua realitate si cat mai informati, in timp ce altii se regasesc in cautare de noi modalitati de a-si ocupa timpul.

In acest context, numeroase mesaje publicitare graviteaza in jurul responsabilitatii sociale si civice, urmarind sa promoveze distantarea sociala, astfel cum este recomandat de toate autoritatile romane, prezentand moduri de actionare, dar promovand in acelasi timp o stare de calm. In mod corespunzator, s-a observat ca majoritatea furnizorilor de servicii sfatuiesc clientii sa plateasca facturile prin intermediul platformelor online si sa reduca, pe cat posibil, activitatile ce necesita iesirea afara.

De-a lungul perioadei pandemice, obiectivul principal pentru jucatorii de pe toate pietele este acela de a crea legaturi mai puternice cu audienta, avand in vedere faptul ca mesajele transmise in aceasta perioada au un impact foarte mare in mintea consumatorului, pe termen mediu si lung. In acest sens, simple instrumente precum publicitatea care promoveaza ramanerea la domiciliu pentru siguranta consumatorilor si prezentarea produselor/serviciilor menite sa usureze perioada de blocare sunt considerate a fi facute cu buna-credinta si incurajate de autoritatile competente.

Desi garantarea unui mediu sigur (atat in ​​comunicarea audiovizuala, cat si in comunicatiile online), unde consumatorii trebuie sa se simta protejati impotriva oricaror practici ilegale care le-ar putea pune sanatatea in pericol, este de interes general, exista, din pacate, cateva campanii care au ca scop profitul generat din frica consumatorilor.

Din fericire, un astfel de comportament nu ramane nepedepsit. Unul dintre organismele competente care asigura o comunicare fidela si onesta cu consumatorul - Consiliul National al Audiovizualului („CNA”) - a fost destul de ocupat in aceasta perioada de criza, sanctionand diverse entitati, precum posturi de radio si TV pentru raspandirea unor comunicari care au drept scop profitul generat din frica consumatorilor rezultate in contextul pandemiei.

In aplicarea unor astfel de sanctiuni, autoritatile competente au invocat Articolul 101 din Codul de reglementare a continutului audiovizual, potrivit caruia „Este interzisa orice forma de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugereaza publicului ori il instiga sa renunte la alte produse sau servicii similare ori asemanatoare identificabile”.

Pentru a asigura respectarea legii de catre entitati, CNA aplica sanctiuni/emite decizii, in functie de gravitatea abaterilor de la legislatie, in timp ce un alt organism relevant, si anume Consiliul Roman de Publicitate descurajeaza, la randul sau, crearea si difuzarea spoturilor publicitare care pot induce confuzie sau panica in randul populatiei, in timpul acestei perioade.

Mai mult decat atat, comportamentele provenind din partea entitatilor si care au drept scop profitul generat din frica consumatorilor nu scapa „nepedepsite” nici atunci cand vine vorba despre opinia publica. In acest sens, astfel de campanii au fost criticate de public (in special pe platformele de socializare) pentru ca au profitat de criza COVID-19 si au incercat sa profite de temerile consumatorilor in aceste vremuri tulburi. Au existat campanii de boicot online si plangeri multiple adresate de catre consumatori autoritatilor cu scopul de a elimina astfel de continut publicitar atat din mediul online cat si din cel offline. Autoritatile au interzis continutul de la radio si TV si, in consecinta, astfel de reclame au disparut si din mediul online.

In aceeasi lupta pentru limitarea raspandirii si eradicarea amenintarii actuale, la nivel european, consumatorii au fost sfatuiti de Comisia Europeana sa fie precauti atunci cand comerciantii, prin campania sau oferta lor de marketing, adopta diferite comportamente precum:

  • utilizeaza un limbaj sau imagini care sugereaza in mod explicit sau implicit ca un produs poate preveni sau vindeca infectia cu CODVID-19;
  • fac referire la profesionisti din domeniul sanatatii (surse neoficiale) care declara ca un produs poate preveni sau vindeca o infectie cu noul virus;
  • mentioneaza, prin denumire sau sigla, autoritati guvernamentale, experti oficiali sau institutii internationale care se presupune ca ar sustine proprietatile de protectie sau vindecare ale produsului, fara a furniza linkuri sau trimiteri la documente oficiale;
  • pretind ca produsul se gaseste in cantitati limitate, utilizand expresii precum „disponibil doar astazi”, „vanzare rapida” sau alte asemenea sintagme;
  • furnizeaza informatii despre conditiile de piata, utilizand expresii precum „cel mai mic pret de pe piata”, „singurul produs care poate vindeca infectiile cu CODVID-19” sau alte asemenea sintagme;
  • practica preturi care se situeaza cu mult peste pretul normal al unor produse similare, invocand faptul ca acestea ar impiedica sau ar vindeca infectia cu COVID-19.

Pe de cealalta parte, criza generata de pandemia COVID-19 a redus deja bugetele de publicitate din Romania. Cifrele din martie 2020 arata scaderi ale volumelor de publicitate pe radio, online, panotaj si print, iar specialistii se tem ca acest usor declin este doar inceputul unei crize adanci pe piata mass-media.

In termeni numerici, intre 1 si 22 martie 2020, un interval care marcheaza cresterea masurilor de protectie (datorita instituirii starii de urgenta), cele 13 retele de radio monitorizate de Biroul Roman de Audit Transmedia („BRAT”) au difuzat un numar de 39.640 de spoturi de publicitate comerciala, in valoare de 14,7 milioane lei, mai putin cu 9,4% fata de perioada similara a anului precedent. Cand privim spre mediul online, studiile arata ca, intre 23 si 29 martie 2020, comparativ cu o saptamana „normala”, dinainte de instituirea starii de urgenta (2-8 martie), numarul audientelor, din partea clientilor unici, site-urilor de stiri au prezentat cresteri de doua si chiar trei cifre procentuale.

Practicile legate atat de comunicarea audiovizuala, cat si de comunicatiile online cu privire la pandemie trebuie sa informeze intotdeauna in mod transparent consumatorul cu privire la specificul produselor si serviciilor si trebuie sa evite exploatarea fricii de Covid-19 dezvoltate de consumatori. Numai actionand in acest fel industria media va crea legaturi mai puternice cu publicul si va contribui eficient la lupta impotriva virusului.

© Copyright Stratulat-Albulescu.ro 2020. Toate drepturile rezervate.